Obişnuieşti să gândeşti critic?
La ce te gândeşti când auzi cuvintele "gândire critică"? Poate la tendinţa de a fi critic faţă de alţii sau la a avea un stil de raţionament deficitar în anumite privinţe, care ar putea fi criticat de către ceilalţi. Ei bine, nu înseamnă niciunul dintre aceste lucruri.
Gândirea critică este un termen complex, care include o serie de elemente specifice raţionalităţii. În acest articol mă voi referi însă la abilitatea de a vedea în perspectivă o situaţie, de-a o analiza în profunzime înainte de a lua o decizie.
Să dăm un exemplu. Presupunem că ţi se oferă posibilitatea unei promovări la locul de muncă, dar asta ar însemna să lucrezi, de regulă, peste program. Ce ai face? Ai accepta sau nu? O gândire emoţională te-ar putea determina să accepţi imediat oferta, având în minte, probabil, mai multe lucruri: ai vrea să ai şi tu ultimul model de maşină pentru că şi vecinul are şi de ce să nu fi şi tu "în rând cu lumea"; soţia tocmai ţi-a cerut o mobilă nouă pentru sufragerie, iar copiii îşi doresc demult ultimele modele de telefoane mobile. În acelaşi timp, gândirea critică te îndeamnă să nu-i dai şefului un răspuns imediat, ci să mai aştepţi. Şi în dorinţa de-a analiza situaţia în profunzime, te gândeşti la întrebări cum ar fi:
1. Îmi va permite noul program de lucru să petrec suficient timp cu familia?
2. În ce măsură îmi va fi afectată relaţia cu soţia şi copiii din cauza timpului suplimentar petrecut la locul de muncă?
3. Voi putea să mă odihnesc corespunzător, astfel încât oboseala să nu-mi afecteze performanţa în muncă şi nici viaţa personală?
4. În ce măsură mă voi putea ocupa şi de alte activităţi, inclusiv hobby-uri importante pentru mine?
5. Ce cred membri familiei mele despre posibilitatea de a fi promovat şi implicaţiile acestui lucru?
Desigur, răspunsul la întrebări de acest gen îl dăm în funcţie de valorile şi obiectivele noastre personale. Iar a gândi critic implică a ne asuma responsabilitatea pentru decizia luată şi consecinţele ce derivă din ea. Gândirea critică presupune a privi în perspectivă, pe termen lung. Cu alte cuvinte, mă interesează urmările, pozitive şi negative ale unei decizii nu doar pentru mâine, ci şi pentru viitorul mai îndepărtat. Le cântăresc bine înainte de a lua o hotărâre şi a-i da un răspuns şefului meu (Proverbele 22:3).
Gândirea critică este un termen complex, care include o serie de elemente specifice raţionalităţii. În acest articol mă voi referi însă la abilitatea de a vedea în perspectivă o situaţie, de-a o analiza în profunzime înainte de a lua o decizie.
Să dăm un exemplu. Presupunem că ţi se oferă posibilitatea unei promovări la locul de muncă, dar asta ar însemna să lucrezi, de regulă, peste program. Ce ai face? Ai accepta sau nu? O gândire emoţională te-ar putea determina să accepţi imediat oferta, având în minte, probabil, mai multe lucruri: ai vrea să ai şi tu ultimul model de maşină pentru că şi vecinul are şi de ce să nu fi şi tu "în rând cu lumea"; soţia tocmai ţi-a cerut o mobilă nouă pentru sufragerie, iar copiii îşi doresc demult ultimele modele de telefoane mobile. În acelaşi timp, gândirea critică te îndeamnă să nu-i dai şefului un răspuns imediat, ci să mai aştepţi. Şi în dorinţa de-a analiza situaţia în profunzime, te gândeşti la întrebări cum ar fi:
1. Îmi va permite noul program de lucru să petrec suficient timp cu familia?
2. În ce măsură îmi va fi afectată relaţia cu soţia şi copiii din cauza timpului suplimentar petrecut la locul de muncă?
3. Voi putea să mă odihnesc corespunzător, astfel încât oboseala să nu-mi afecteze performanţa în muncă şi nici viaţa personală?
4. În ce măsură mă voi putea ocupa şi de alte activităţi, inclusiv hobby-uri importante pentru mine?
5. Ce cred membri familiei mele despre posibilitatea de a fi promovat şi implicaţiile acestui lucru?
Desigur, răspunsul la întrebări de acest gen îl dăm în funcţie de valorile şi obiectivele noastre personale. Iar a gândi critic implică a ne asuma responsabilitatea pentru decizia luată şi consecinţele ce derivă din ea. Gândirea critică presupune a privi în perspectivă, pe termen lung. Cu alte cuvinte, mă interesează urmările, pozitive şi negative ale unei decizii nu doar pentru mâine, ci şi pentru viitorul mai îndepărtat. Le cântăresc bine înainte de a lua o hotărâre şi a-i da un răspuns şefului meu (Proverbele 22:3).
Comentarii
Trimiteți un comentariu