Generația GPS

Generația născută la mijlocul anilor '80... Sunt din generația celor care, la Revoluția din 1989, aveau 4-5 ani. Fac parte din prima generație care a dat examenul de Capacitate. Tot generația noastră a fost cea care a avut primul model nou de BAC (după aceea, schimbările anuale au devenit o modă).. Noi am fost cei care am aflat prima dată ce e aia informatică (aveam niste calculatoare imense comparativ cu tabletele de acum!) Ah, și foloseam calculatoarele doar la școală, la ora de info, sau dacă mergeam la internet caffe-uri, pentru că, inițial, nici calculatoarele, nici internetul nu au fost disponibile pe scară largă.Noi am văzut prima dată telefoanele sau, mai bine zis, "cărămizile" mobile, atât erau de mari si mai grele decat telefoanele cu touch de astăzi! Noi am fost prima generație cu masterat de 2 ani, după sistem Bologna. Și ultima care a prins facultate de 4 ani (na, că suntem și ultimii la ceva!)😉  Noi am fost primii care am aflat ce înseamnă să-ți cauti un loc de muncă, fără a mai fi repartizat după ce îți termini studiile. Tot în generația mea s-au deschis și granițele și a început migrația masivă.

  Unii spun că suntem o generație de sacrificiu. Alții ne consideră o generație privilegiată. Eu cred că suntem, mai degrabă, "generația GPS": am învățat să ne adaptăm și să fim și suficient de creativi pentru a reconfigura traseul în favoarea noastră ori de câte ori este necesar.

Cum reușim să fim mulțumiți cu ce avem și să mai și construim câte ceva în condițiile actuale?

1. Suntem realiști. Ca să ne putem adapta prezentului.
2. Suntem optimiști. Ca să putem schimba în bine ceea ce poate fi schimbat.
3. Suntem proactivi. Orientați spre acțiune, pentru că asta am învățat de mici. De la părinți, în primul rând. Apoi, pe vremea copilăriei  noastre, încă erau la modă desenele în care binele se lupta cu răul (chiar dacă nu întotdeauna în cel mai bun mod!) și îl învingea. Pe timpul acela încă existau programe TV care transmiteau valori. Și acum mai sunt, dar trebuie căutate cu lupa! În sfârșit, așa am învățat noi, încă de mici, să fim curajoși și să ne asumăm riscuri rezonabile. 
4. Avem umor. Da, știm să facem haz de necaz! Și chiar am avut nevoie de asta, ca să trecem cu bine prin toate schimbările. Și câte încă ne mai așteaptă! În adolescența noastră era la modă vorba, pe care o spuneam cu mult umor și care a devenit proverbială: "La toți ni-i greu, dar nu la toți la fel și nu la toți deodată!"