Darul hipersensibilității

Ieri, am schimbat câteva cuvinte, prin comentarii, cu un domn pentru care am toată stima, deși nu ne cunoaștem personal. Dânsul a detectat la mine un exces de empatie. Am râs când am citit. Nu pentru că n-ar fi adevărat, ci pentru că e prea adevărat! Doar un artist, cum e dumnealui, m-ar fi putut citi atât de bine din prima clipă, fără să mă cunoască!

Azi o să explic ce-i cu excesul de empatie. Pentru că această postare este despre noi, persoanele hipersensibile sau highly sensitive person, dacă vă recunoașteți în descriere și doriți să aflați mai multe citind articole în engleză.

Evident, fiecare om are un anumit nivel de sensibilitate. Persoanele hipersensibile excelează însă la acest capitol. Suntem o minoritate, 15-20% din populația generală. Mărturisesc că mi-au trebuit 35 de ani să descopăr că și eu mă includ în acest procent. În toți acești ani, am căutat să pricep ce se întâmpla cu mine.

De foarte multe ori m-am simțit neînțeleasă chiar și de cei apropiați, care mă cunosc bine. Sau mă rog, cât de bine poate fi cunoscută o persoană hipersensibilă. Cu ani în urmă, în perioada liceului, o colegă mi-a spus: La tine, aparențele înșală. Pe moment, nu mi-a picat bine remarca, am considerat-o peiorativă. Acum, înțeleg la ce s-a referit și îi mulțumesc pentru aceste cuvinte!

Ani la rând, am navigat între diverse ipoteze despre mine însămi. De la faptul că ar putea fi ceva în neregulă cu mine până la, cea mai năstrușnică, aceea că aș putea fi vreo inteligență superioară, vreun geniu nedescoperit. Genialitatea însă, așa cum este ea definită de testele de IQ, nu o puteam dovedi. Geniile au, printre altele, o inteligență logico-matematică ieșită din comun. Iar eu la mate am fost, de când mă știu, jenant de mediocră, pentru a fi totuși elegantă în exprimare!

Cum am ajuns la concluzia că fac parte din categoria restrânsă a persoanelor hipersensibile? Citind despre subiect și autoexaminându-mă. Teste standardizate pentru măsurarea acestei trăsături nu există. Pentru că, probabil contrar opiniei unora, nu ține de psihopatologie! Din contră, este o trăsătură ce ar putea fi încadrată în psihologia pozitivă! Hipersensibilitatea este un DAR! De ce? Care sunt caracteristicile persoanelor hipersensibile?

Sunt multe caracteristici, ele variind de la o persoană la alta. Mă voi descrie pe mine din acest punct de vedere. Pe cei ce vă regăsiți, fie și numai parțial în descriere, vă invit să vă informați cu privire la acest aspect al personalității voastre. Puteți afla lucruri surprinzătoare, revelatoare și foarte importante despre voi înșivă!

Nivel înalt de intuiție. Mi s-a întâmplat să îmi placă sau să nu îmi placă o persoană sau un lucru fără a putea explica inițial motivul. Apoi am înțeles. Au înțeles și alții. Ori, pur și simplu, știam că va avea loc o schimbare în viața mea sau a celor dragi. Nu pentru că m-aș fi interesat de asta în vreo manieră ocultă! În niciun caz! Doar am pus cap la cap anumite informații pe care le primeam pe cale naturală, să zic așa, și am intuit restul. Concluzii logice mai rapide și mai profunde decât cele la care ar fi ajuns alții în aceeași unitate de timp.

Procesare cognitivă mai rapidă și mai profundă. Dacă ți se spune deseori că despici firul în 4 sau că ai un aer filozofic, e foarte probabil să fii o persoană hipersensibilă! Eu una întorc problema pe toate fețele (chiar și cele invizibile la o primă privire) și nu iau decizia până nu mă asigur că am analizat toate aspectele implicate.

Sensibilitate ridicată la anumite zgomote, mirosuri, senzații. Nu pot să dorm cu geamul deschis, dacă este un geam care dă înspre stradă. Tresar la zgomotele mașinilor, sirenelor, oamenilor gălăgioși, etc. În general, la orice zgomot puternic sau intermitent. Nu îmi plac mirosurile tari, cum sunt cele ale odorizantelor de cameră. Mă înec efectiv și încep să tușesc. Nu suport și nu te las să-mi faci masaj! De niciun fel! Îmi provoacă o hipersensibilitate cutanată. Dacă se întâmplă să am o mică durere, mă ating eu în zona dureroasă, în felul în care știu că pot să suport atingerea.

Hipersensibilitate la durere. În special la cea fizică. Mai demult, eram foarte sensibilă și la durerea emoțională, însă, de când am studiat psihologia, am învățat să gestionez emoțiile.

Senzație de înghețare. Nu îmi plac surprizele. Nici plăcute, nici neplăcute. Prefer să-mi spui totul dinainte, ca să știu la ce să mă aștept. Dacă nu, inițial, mă blochez. Nu mai știu nici ce să spun, nici ce să fac. Pentru că nu mi-ai dat timp să analizez profund, detaliat, așa cum îmi place mie, situația. Dacă vrei un răspuns bine gândit și o treabă bine făcută, lasă-mi timp! Nu îmi plac lucrurile de ultim moment. Asta nu înseamnă că nu pot lucra sub presiune. Pot. Dar evit, pentru că îmi creează disconfort.

Inteligență emoțională ridicată. Aici intră și excesul de empatie, de care vorbeam la început. Care nu e un exces ad literam. Oamenii și situațiile față de care arătăm empatie chiar o merită! Dar, tocmai pentru că persoanele hipersensibile sunt capabile să înțeleagă emoțiile și circumstanțele lor și ale altora la un nivel foarte profund, arată și o mare empatie. Pe românește, te pui în papucii altora foarte ușor. Te înțelegi și pe tine mult mai profund. Te ajuți pe tine și pe ceilalți. Un om hipersensibil nu poate doar să se uite la durerea altora. Ceva face. Orice poate. Cât de puțin, dar să ajute. Și ajută din toată inima, indiferent dacă poate mult sau puțin!

HSP (potrivit siglei din engleză) sunt oameni cu suflet de artist, ca să spunem așa. De altfel, mulți dintre ei sunt scriitori, pictori, muzicieni, etc. Neînțeleși de societate în general. Înțeleși doar parțial chiar și de cei apropiați. Niște ciudați boemi, cum sunt catalogați uneori. Niște ciudați boemi, care au atât de multe lucruri minunate de oferit, dacă învață să-și gestioneze darul în mod pozitiv!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Curajul de a renunța

TREI COPII PERICOL PUBLIC-Greșeli de educație, ADHD sau tulburare de conduită? Cum le tratăm?-