#MuzicăMotivațională Ce învățăm de la copii?

Da, ați citit corect: și noi, adulții, putem învăța de la copii, nu doar ei de la noi! Putem învăța chiar foarte multe! Uneori, poate că trebuie doar să ne amintim cum eram noi când eram mici. Și să începem să reîncercăm toate acele lucruri pozitive pe care acum nu le mai facem pentru că "suntem mari și..."

Suntem mari și...ce? Păi, cum ce? Ne e teamă să încercăm lucruri noi, pentru că am putea greși. Ne e frică să intrăm în relații noi, fiindcă am putea fi răniți. Ne e jenă să punem aceeași întrebare de 100 de ori, până când înțelegem, pentru că, zicem noi, ar trebui să știm din prima, ca să nu ne facem de râs. Ah, și suntem atât de ocupați cu activități mult prea structurate, încât nu mai avem nici timp, nici energie pentru a explora noul. Mai bine mergem pe aceeași cale bătătorită, chiar dacă ea nu ne duce unde vrem noi. Cum sunt copiii în aceste aspecte și ce am putea învăța de la ei?

1. Copiii explorează. Chiar dacă greșesc, se murdăresc sau se mai rănesc, ei explorează. Sunt însetați de cunoaștere. Aleargă după nou, nu fug de el! Ce învățăm? Să ne asumăm riscuri rezonabile, încercând lucruri noi.

2. Copiii caută alți oameni cu care să se împrietenească. De multe ori, au un simț mai ascuțit al sincerității și al falsității decât noi, cei mai trecuți prin viață. Noi ne punem, câteodată, prea multe măști. Și iertăm greu. Copiii, nu! Ei sunt sinceri. Iartă repede, chiar și pe cineva care i-a rănit profund.

3. Copiii pun în mod insistent aceeași întrebare. Iritant? Poate, pentru unii adulți, care nu înțeleg setea de cunoaștere a copiilor și faptul că ei nu au simțul ridicolului. Ei nu se gândesc că se vor face de râs dacă întreabă. Știu însă, instinctiv, că de râs se face adultul care le respinge curiozitatea și nu le răspunde.

4. Copiii au curaj. Explorează. Încearcă. Din nou și din nou. Noi, de teamă să nu cădem sau să ne pierdem, rămânem pe loc. Pentru noi, adulții, căderea poate fi o catastrofă. Pemtru copii e o aventură. Ei știu să vadă partea frumoasă a lucrurilor. Știu să se bucure nu doar de destinație, ci și de drumeție.

O melodie care ne reamintește de inocența copiilor și de lumea lor minunată, care ar putea fi și a noastră, dacă ne-am întoarce, într-o anumită măsură, la copilărie!

Protagoniștii scenei muzicale sunt Michelle și unchiul Jesse, din serialul Full House (de pe vremea divertismentelor de calitate, din care aveam ce învăța și pe care le puteam urmări cu toată familia). Din câte îmi amintesc, a fost difuzat și în România, în anii 90. Îl găsiți, parțial, în engleză, și pe Internet.

https://www.youtube.com/watch?v=2W0o5bkiDUI


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Avem tot ce ne-am dorit, important e să ne dăm seama de asta!

Secretul cărții din pod

#PoeziiTerapeutice #Autism Într-o lume paralelă?