Secretul cărții din pod

Mi s-a întâmplat să fiu dezamăgită atunci când lucrurile nu au decurs exact așa cum mi-aș fi dorit și în momentul în care aș fi vrut. Uneori, chiar am crezut că dacă nu obțin pe loc un lucru, nu-l voi mai obține niciodată. Poate că toți am avut cândva astfel de convingeri și sentimente. Fac parte din procesul de maturizare psiho-emoțională. Cu timpul, doar cu timpul, înțelegem și putem accepta că lucrurile nu sunt, de fiecare dată, cum și când vrem noi.

Să vă povestesc despre cartea din pod, o întâmpare (una dintre mai multe, dar care mi-a rămas în inimă) care m-a convins că lucrurile nu se întâmplă cum/când vrem noi, ci cum/când vor ele! Și nu, nu vorbesc despre destin, ci despre momente și circumstanțe diferite, mai mult sau mai puțin prielnice.

Era prin anul 2000. Aveam 16 ani atunci. Învățasem deja spaniola de vreo 2 ani, dar, bineînțeles, o perfecționam. Bunica, în timp ce eu eram la studiu, căuta ceva prin podul casei. Și a dat peste o carte de poezii. Crezând că e în spaniolă, mi-a adus-o. Eu, fericită nevoie mare! Mereu mi-a plăcut poezia, dacă mai era și în spaniolă...! Deschid cartea. Încep să citesc. Înțelegeam și nu prea. Mai mult nu prea! Prima reacție: ce fel de spaniolă e asta?! Nu prea semăna cu ce știam. Vorba românului: seamănă, dar nu răsare! Și nu pricepeam de ce nu răsărea, că doar eu știam spaniola și, ziceam eu, ar fi trebuit să înțeleg.

După ce m-am străduit o bucată de vreme și am înțeles frânturi, am tras două concluzii: 1.sigur e o formă arhaică a limbii spaniole; 2. îmi place, chiar dacă nu înțeleg mare lucru. Bineînțeles, în final, am abandonat cartea (și nici n-am mai găsit-o de atunci, din păcate)! Dar mi-a rămas în minte și în inimă.

Puțin mai târziu, dar tot cam în aceeași perioadă, la televizor, am descoperit portugheza și mi-am dat seama că ea era felul ăla ciudat de spaniolă din cartea misterioasă. Mi-am dorit să învăț și portugheza. Însă, din păcate, n-am găsit manuale de portugheză fără profesor. Mi-a părut rău. Dar n-am abandonat ideea. A rămas undeva latentă. Aștepta dezvoltarea internetului.

Ani mai târziu, am învățat portugheza, în mare parte, din cursuri online predate de profesori nativi din Brazilia. Apoi, după ce mi-am format o bază solidă, m-am extins și către Portugalia, tot prin aceeași metodă principală. Acum, sunt traducător autorizat de spaniolă, franceză și... PORTUGHEZĂ! Și când mă gândesc că totul a început cu bunica și cu ciudata carte din pod!

Și uite așa, povestea a avut un final mult mai frumos și mai palpitant decât mi-aș fi imaginat eu în adolescență!

Mi-aș mai dori un singur lucru, pe care nu-l pot încă realiza: să-i spun bunicii, până la final, povestea cărții din pod! Și să-i mulțumesc încă o dată pentru că mi-a adus cartea! 💖


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

TREI COPII PERICOL PUBLIC-Greșeli de educație, ADHD sau tulburare de conduită? Cum le tratăm?-

Curajul de a renunța